Consiliul Științific și de Etică în Inteligență Artificială
Maria Axente
University of Cambridge: Cercetător Asociat
| Maria Luciana Axente este o expertă recunoscută la nivel mondial în domeniul eticii și guvernării inteligenței artificiale (IA), ocupând poziția de cercetător asociat la Universitatea Cambridge și membră a consiliului consultativ al All Party Parliamentary Group on AI (APPG AI) din Parlamentul Marii Britanii. Cu o experiență solidă în domeniul IA responsabile, Axente oferă consultanță organizațiilor din sectorul privat și public pentru a-și transforma activitatea prin utilizarea responsabilă și etică a IA. A participat activ la dezvoltarea diverselor inițiative de politică publică în colaborare cu Guvernul Marii Britanii, Royal Society, Universitatea Cambridge și Forumul Economic Mondial. Angajamentul de a implica societatea în utilizarea tehnologiilor emergente i-a conferit o autoritate respectată în acest domeniu. Articolele sale au apărut atât în reviste de specialitate, cât și în presă, inclusiv BBC, Business Insider și Quartz. De asemenea, este frecvent invitată ca lector la numeroase universități din Marea Britanie, printre care Oxford, Cambridge, Bath, Kings și Imperial College London. Axente are o pasiune deosebită pentru implicarea copiilor, tinerilor în era IA și este membră a Consiliului consultativ pentru IA pentru copii al UNICEF. În prezent, lucrează la o carte intitulată „IA centrată pe om: o perspectivă multidisciplinară pentru politicieni, auditori și utilizatori”, ce urmează a fi publicată de Routledge Chapman & Hall/CRC. Cartea se va concentra pe conceptul de IA centrată pe om și aplicarea sa practică în diverse domenii, cu perspective și contribuții din partea industriei și mediului academic. |
Rada Mihalcea
University of Michigan: Janice M. Jenkins Collegiate Professor of Computer Science & Director, Artificial Intelligence
| Dr. Rada Mihalcea este Janice M. Jenkins Professor of Computer Science and Engineering, Universitatea din Michigan și Directorul al Michigan Artificial Intelligence Lab. Interesele ei de cercetare sunt în domeniul lingvisticii computaționale, cu un accent pe semantica lexicală, multilingual NLP și științele sociale computaționale și este laureată a distincției Presidential Early Career Award for Scientists and Engineers, acordată de Președintele Obama în 2009, cea mai prestigioasă recunoaștere pentru oameni de știință și ingineri la început de carieră. Mihalcea a avut un rol activ în comunitatea academică, făcând parte din comitetele editoriale ale revistelor de Computational Linguistics, Language Resources and Evaluations, Natural Language Engineering, Journal of Artificial Intelligence Research, IEEE Transactions on Affective Computing și Transactions of the Association for Computational Linguistics. A fost co-președinta programului pentru EMNLP 2009 și ACL 2011 și președintă generală pentru NAACL 2015 și SEM 2019. În recunoașterea contribuțiilor sale semnificative în domeniu, Mihalcea a fost desemnată și Fellow al ACM și AAAI și a servit ca Președintă a ACL în perioada 2018-2022. A fost distinsă cu premiul Sarah Goddard Power în 2019 pentru contribuțiile sale la diversitatea în știință. Din 2014, Mihalcea organizează anual premiul „Tinerii Cercetători Români în Știință și Inginerie”, care recunoaște în fiecare an cei mai realizați tineri cercetători din domeniile științei și ingineriei. |
Horia Mania
Cercetător, Machine Learning & MIT: Cercetător postdoctoral
| Dr. Horia Mania este un cercetător cantitativ în domeniul finanțelor, specializat în aplicațiile machine learning. Înainte de a se implica în cercetare în domeniul financiar, a avut o carieră academică de succes, incluzând o poziție de cercetător asociat postdoctoral la Massachusetts Institute of Technology (MIT), în cadrul Laboratory for Information and Decision Systems. A obținut un doctorat în machine learning de la Universitatea din California, Berkeley, unde a lucrat sub îndrumarea profesorilor Michael I. Jordan și Benjamin Recht. În activitatea sa academică, s-a concentrat pe dezvoltarea de metode fiabile pentru învățarea și controlul sistemelor dinamice cu garanții teoretice, combinând idei din domenii precum învățarea automată, teoria controlului și reinforcement learning. Înainte de doctorat, Horia a studiat matematica la Universitatea Princeton, unde a absolvit summa cum laude. Recunoașterea rezultatelor sale remarcabile în cercetare a venit sub forma Premiului Eli Jury 2021, acordat pentru contribuțiile sale în domeniul teoriei controlului de către Universitatea din California, Berkeley. |
Traian Rebedea
NVIDIA: Principal Applied Scientist
| Dr. Traian Rebedea este Profesor Asociat la Universitatea Politehnica din București și Cercetător Senior al companiei NVIDIA. După finalizarea studiilor de doctorat la Universitatea Politehnica din București, cu o teză centrată pe analiza discursului pentru dialogurile multipartite în Computer Supported Collaborative Learning (CSCL), Traian și-a continuat activitatea ca profesor și cercetător, axându-se pe proiecte de cercetare aplicată în domeniul arii precum opinion mining, analizei rețelelor sociale, information retrieval și a agenților conversaționali. În afara activității sale de cercetare academică la Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB, a ocupat poziția de Chief Data Scientist și a fost co-fondator la RoboSelf, unde a dezvoltat Colang – un limbaj pentru modelarea fluxurilor conversaționale. În prezent, își continuă munca la NVIDIA ca Principal Scientist în echipa Dialogue Systems. Expertiza și contribuțiile sale importante continuă să aibă un impact semnificativ în domeniile sale de interes, inclusiv machine learning, sistemele conversaționale ș.a. |
Cornelia Caragea
University of Illinois Chicago: Professor of computer science & Director, Information Retrieval Research Laboratory
| Dr. Cornelia Caragea este Profesor în științe informatice și directoarea a Information Retrieval Research Laboratory din cadrul University of Illinois, Chicago (UIC). A obținut doctoratul în Computer Science în cadrul Iowa State University și licența în Științe Informatice și Matematică la Universitatea din București. Interesele ei de cercetare includ procesarea limbajului natural (MLP), deep learning, machine learning și information retrieval. Lucrările sale au fost recunoscute cu numeroase premii pentru cercetare de la National Science Foundation (NSF), inclusiv prestigiosul premiu NSF CAREER. A publicat multe lucrări de cercetare în contexte de top precum ACL, EMNLP, NAACL, ICML, CVPR, AAAI și IJCAI și a fost membră în organizarea mai multor astfel de conferințe. A evaluat pentru multe reviste, inclusiv Nature, ACM TIST, JAIR și TACL, a servit în numeroase panouri de evaluare NSF și a organizat mai multe ateliere pe tema datelor mari științifice. În 2020-21, a primit Premiul COE pentru Cercetare, care este acordat profesorilor din College of Engineering al UIC pentru contribuțiile excelente la cercetare. Caragea a fost inclusă pe o listă Elsevier a primilor 2% dintre oamenii de știință în domeniile lor pentru anul 2020. |
Luciana Morogan
Academia Tehnică Militară "Ferdinand I": Conferențiar & European Defense Fund: Expert IA
| Dr. Luciana Morogan este expertă în domeniul inteligenței artificiale, cu experiență în cercetare în mai multe arii de interes, precum machine learning, natural computing, bio-inspired computation, criptografie moleculară, securitatea informației și apărarea cibernetică. Ocupă în prezent poziția de Expert în IA la Direcția Generală pentru Industria de Apărare și Spațiu a Comisiei Europene (DG DEFIS), fiind desemnată Expert în IA pentru Fondul European de Apărare (EDF) în România. De asemenea, deține funcția de Profesor Asociat la Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” din București, contribuind activ atât la cercetare, cât și la predare. A colaborat cu personalități internaționale din mediul academic, a participat în comitete de organizare și a fost membră a juriului la conferințe internaționale. De asemenea, a obținut granturi de cercetare și a colaborat cu industria în dezvoltarea de software în domeniile soluțiilor de securitate a datelor și a IA. Pe parcursul carierei sale, Dr. Morogan a fost implicată în proiecte de cercetare, publicații științifice și activități de mentorat și coaching. Ea a predat cursuri în domenii precum IA, criptografie și învățare automată, și a avut contribuții semnificative în dezvoltarea acestor domenii. Dr. Luciana Morogan a obținut un Doctorat în Informatică și un Masterat în Informatică Teoretică la Universitatea din București. De asemenea, a urmat un program de Masterat în Informatică la Universitatea Aix-Marseille. |
Răzvan Pașcanu
Google DeepMind: Cercetător senior
| Dr. Răzvan Pașcanu este un cercetător de renume la Google DeepMind, cu o carieră academică și profesională de excepție în domeniul inteligenței artificiale. A studiat informatică și inginerie electrică în Germania, obținându-și masterul la Jacobs University, Bremen, în 2009. Și-a continuat studiile la Universitatea din Montreal, unde a obținut doctoratul în 2014 sub îndrumarea renumitului Profesor Yoshua Bengio. În perioada doctoratului, a contribuit la dezvoltarea Theano și a scris tutoriale de machnine learning. În plus, a publicat numeroase lucrări pe teme legate de machine learning și reinforcement learning. Activitatea sa de cercetare acoperă subiecte precum optimizarea și machine learning, memorie și RNNs, transfer learning, meta-learning, rețele neurale de tip graf și teoria rețelelor neurale profunde (theory for deep networks). A explorat, de asemenea, modul în care se formează memoria în modelele recurente și a lucrat la probleme formulate în jurul formării cu mai multe sarcini, de la învățarea continuă la învățarea prin transfer, învățarea multi-sarcină, învățarea prin curriculum sau meta-învățare. Pașcanu s-a implicat în dezvoltarea comunității AI din România, organizând RomanianAIDays începând cu 2020 și contribuind la construirea unui curs de AI destinat elevilor de liceu. A organizat, de asemenea, conferințe și ateliere pe diverse subiecte de cercetare și a fost unul dintre organizatorii EEML și AIRomania. |
Constantin Vică
Universitatea București: Lector, Facultatea de Filosofie & Centrul de cercetare în etică aplicată, Universitatea din București: Director adjunct
| Constantin Vică este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde susține cursuri în domeniul eticii tehnologiilor și al noilor tehnologii, dezvoltare și tehnologie, etica științelor cognitive, filosofia istoriei, filosofia viitorului și cultura digitală. Domeniile sale de interes se situează în etica aplicată, etica informației și computerelor, filosofia informaticii și a inteligenței artificiale, bioetică, filosofie socială și politică. Constantin Vică a publicat numeroase articole despre subiecte precum internetul și îmbunătățirea cognitivă, inteligența artificială și etica viitorului, responsabilitatea sistemelor IA, epistemologia și politica datelor deschise, conflictele dintre instituțiile proprietății intelectuale și normele informale online, printre altele. Constantin Vică publică în reviste de prestigiu precum Science and Engineering Ethics, Ethics and Information Technology, Philosophy & Technology, International Journal of Social Robotics, Frontiers in Robotics and AI, Journal of Bioethical Inquiry, Philosophical Psychology, Phenomenology and the Cognitive Sciences, Public Reason, printre altele. În 2019, a fost editor al volumului „Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007–2013” de Mihail Radu Solcan, primul filosof-programator din România, poliglot și polimat. În prezent, acesta coordonează programul de masterat în etică aplicată la Facultatea de Filosofie și este director-adjunct al Centrului de cercetare în etică aplicată de la Universitatea din București. De asemenea, este coautor al manualului de Etică și integritate academică din România (2018) și este implicat activ în promovarea și dezvoltarea cercetării și educației în domeniul eticii aplicate. |
Dan Tufiș
Academia Română: Membru, profesor de lingvistică computațională
| Dr. Dan Tufiș este membru titular al Academiei Române și profesor de lingvistică computațională. Din 2002, ocupă postul de director al Institutului de Inteligență Artificială din București. A absolvit Facultatea de Informatică a Universității Politehnica din București în 1979, obținând un doctorat la aceeași universitate în 1992. Contribuțiile sale în domeniul prelucrării limbajului natural (morfologia paradigmatică, etichetarea părților de vorbire, dezambiguizarea sensurilor cuvintelor, întrebări și răspunsuri, traducere automată, alinierea cuvintelor și dicționare mono și multilingve de dimensiuni mari, wordnet, etc.) au fost publicate în peste 300 de lucrări științifice. A primit diverse distincții și premii pentru cercetările sale de-a lungul carierei, fiind în prezent Doctor Honoris Causa al Universității Agora din Oradea și profesor onorific al Universității „A.I. Cuza” din Iași. Este membru al comitetelor editoriale ale mai multor reviste internaționale. Interesele sale de cercetare includ prelucrarea limbajului natural, traducerea automată, reprezentarea cunoașterii, web semantic. |
Răzvan Florian
Institutul Român de Știință și Tehnologie: Președinte
| Dr. Răzvan Valentin Florian este cercetător și consultant în inteligență artificială, deținând în prezent funcția de președinte al Institutului Român de Știință și Tehnologie. Educația sa îmbină studii la Universitatea Paris XI și un doctorat obținut la Universitatea Babeș-Bolyai. De-a lungul carierei sale, a efectuat stagii de cercetare la Xerox Palo Alto Research Center în Statele Unite, la Institutul RIKEN pentru Știința Creierului în Japonia și la Universitatea din Genova. Dr. Florian a dezvoltat mai multe reguli de învățare pentru rețele neuronale cu pulsuri, iar componentele uneia dintre aceste reguli au fost implementate de Intel în procesorul neuromorfic Loihi. Activitatea sa științifică este recunoscută pe plan internațional, publicațiile sale fiind citate de peste 1300 de ori. Pe lângă cercetarea științifică, Dr. Florian a arătat o inclinație puternică spre antreprenoriat, fondând și conducând mai multe startup-uri în domeniul tehnologiei informației. De asemenea, a fost cofondator și președinte al asociației Ad Astra a cercetătorilor români, o organizație dedicată sprijinirii și promovării cercetării românești. Contribuția sa la dezvoltarea sistemului de cercetare și învățământ superior din România a fost recunoscută prin implicarea sa ca și consilier al ministrului educației și cercetării și ca secretar al comisiei prezidențiale pentru educație și cercetare. |
Adina Florea
Universitatea Politehnica București: Prorector, Director, Centrul Internațional de Excelență în Inteligență Artificială
| Dr. Adina Magda Florea este profesor la Departamentul de Informatică al Universității Politehnica din București și Director al Centrului Internațional de Excelență în Inteligență Artificială al UPB. Domeniile sale de interes în cercetare includ sistemele multi-agent, învățarea automată, inteligența ambientală, roboții sociali și interacțiunea om-robot. Prof. Florea a fondat și deține catedra de Inteligență Artificială în UPB, a fost directorul a peste 25 de granturi naționale de CDI și 6 granturi internaționale și a coordonat dezvoltarea Centrului de Cercetare PRECIS al UPB. Între 2012 și 2020, Prof. Florea a fost decan al Facultății de Automatică și Calculatoare din UPB, iar din 2020, este Prorector al Universității POLITEHNICA din București, conducând transformarea digitală a universității și programele de masterat în științe. Anterior, Prof. Florea a avut o profesură invitată de un an în IA la Worcester Polytechnic Institute, MA, SUA, și a fost profesor invitat la mai multe universități europene. A fost recompensată cu 3 premii pentru cel mai bun articol, 2 premii IBM pentru excelență și Ordre des Palmes Académiques Grad de Chevalier. Este membru senior al IEEE, membru senior al ACM, președinte al Asociației Române de Inteligență Artificială și președinte al IEEE Romanian Section Chapter of Computational Intelligence. |
Marius Leordeanu
Universitatea Politehnica București: Profesor & Institutul de Matematică al Academiei Române: Cercetător știintific
| Dr. Marius Leordeanu este Profesor Universitar la Universitatea Politehnica din București și Cercetător Științific la Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române. În 2009, a obținut doctoratul în robotică la Carnegie Mellon University (SUA) și diploma de licență în matematică și informatică la City University of New York (2003). La Universitatea Politehnică din București, Marius Leordeanu a introdus în 2015, pentru prima oară, cursurile de Vedere Computațională și de Robotică, în cadrul Programului de Master în AI de la Departamentul de Calculatoare. El conduce un grup de cercetare în Inteligență Artificială, Vedere Computațională și Robotică, cu numeroase lucrări publicate la nivel internațional de top. Dr. Leordeanu a obținut numeroase granturi de cercetare și a câștigat premii la nivel național și internațional, inclusiv prestigiosul Premiu „Grigore Moisil” în Matematică, acordat de Academia Română în 2014. |
Adriana Stan
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca: Profesor
| Dr. Adriana Stan este un profesor asociat la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, unde își folosește expertiza în domeniul informaticii pentru a preda programare și machine learning. În plus față de munca sa didactică, Adriana Stan este un cercetător activ în domeniul inteligenței artificiale și procesării limbajului natural (NLP), în special în sinteza vocală și prelucrarea vorbirii. De-a lungul carierei sale de peste 11 ani, a efectuat cercetări importante în domeniu, inclusiv dezvoltarea unui sistem de sinteză vocală parametrică statistică pentru limba română și optimizarea interactivă a intonației. Cariera sa a fost definită de perioade de cercetare internațională, inclusiv ca Fellow al Institutului Național de Informatică din Japonia și ca cercetător vizitator la Universitatea din Edinburgh. În timpul acestor funcții, s-a concentrat pe îmbunătățirea similarității vorbitorilor în sistemele de sinteză vocală parametrică și pe modelarea frecvenței fundamentale utilizând coeficienți DCT. A obținut doctoratul în Inginerie Electrică, Electronică și de Comunicații de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în 2011, cu o teză despre sinteza text-cu-vorbire bazată pe HMM pentru limba română cu optimizare interactivă a intonației. De asemenea, deține mai multe certificări NVIDIA în domeniul deep learning și al aplicațiilor de inteligență artificială conversațională. În afara muncii sale academice, a voluntariat într-un accelerator de startup-uri în 2014-2015, contribuind cu expertiza sa în știință și tehnologie. |
Emilia Țânțar
Delegația Națională a Luxemburg pentru Standardizarea IA & Black Swan Lux: Chief Data & AI Officer
| Dr. Emilia Țânțar este membru fondator și Chief Data and Artificial Intelligence Officer al Black Swan LUX, un spin-off al Universității din Luxemburg, începând cu 2015. Înainte de asta, Dr. Tantar a ocupat poziții de conducere și management într-o agenție publică din Luxemburg și la PWC și a efectuat peste 15 ani de cercetare academică, oferind soluții IA pentru actori publici și privați, precum CEA, CREOS. A publicat peste 20 de articole științifice și a editat 6 volume Springer în domeniul IA. Dr. Țânțar este șef al Delegației Naționale Luxemburg pentru standardizarea IA și coordonator la nivel european al grupului de lucru CEN/CLC JTC 21 Artificial Intelligence „Aspecte Operaționale”. Reprezintă întreprinderile europene mici și mijlocii în standardizarea în domeniul inteligenței artificiale, fiind reprezentantă a SBS (Small Business Standards) la nivel internațional și european. Emilia colaborează cu Forbes Ignite ca și contributor, World Economic Forum, și este frecvent invitată în cadrul unor schimburi organizate de OECD, UNDP, Comisia Europeană sau Parlamentul European. Dr. Tantar funcționează ca evaluator pentru Comisia Europeană. |
Anca Andreica
Universitatea Babes Bolyai: Decan al Facultății de Matematică și Informatică
| Dr. Anca Andreica este decanul Facultății de Matematică și Informatica la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România. Deține o licență și un master în informatică, precum și un doctorat în informatică, toate obținute în cadrul aceleiași instituții. A început activitatea la Universitatea Babeș-Bolyai în 2002, avansând progresiv prin diferite funcții academice, de la asistent universitar la profesor. Între 2016 și 2020, Anca Andreica a deținut poziția de director al Departamentului de Informatică, pentru ca apoi să devină decan al Facultății de Matematică și Informatică, funcție pe care o ocupă în prezent. În plus față de activitatea sa academică, Anca a fost implicată în proiecte și comisii legate de asigurarea calității, având experiență ca expert evaluator la Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS). A obținut abilitarea în informatică în 2015 și a coordonat și participat la numeroase proiecte de cercetare în domeniul inteligenței artificiale. Activitatea sa de cercetare se concentrează pe tehnici inteligente de analiză a datelor, imagistică medicală, sisteme de suport decizional și modele computaționale de inspirație biologică. Deținând certificări în management de proiect, comunicare și formare profesională, Prof. Andreica este o specialistă recunoscută în domeniul inteligenței artificiale și al învățământului superior. |
Sorin Grigorescu
Universitatea Transilvania din Brașov: Profesor & fondator al Laboratorului de Robotică, Viziune și Control (RovisLab)
| Dr. Sorin Grigorescu este profesor la Departamentul de Automatizare al Universității Transilvania din Brașov, România, unde ocupă Catedra de Robotică și conduce Laboratorul de Robotică, Viziune și Control (RovisLab), pe care l-a fondat în 2010. Începând cu 2013, este este afiliat la Elektrobit Automotive, unde este Country Technology lead. Este membru al Laboratorului European pentru Sisteme de Învățare și Inteligență ELLIS. Interesele sale de cercetare includ Inteligența Artificială în Robotică și Viziunea Robotică. A obținut doctoratul în robotică la Universitatea din Bremen, Germania, în 2010 și diploma de inginer în Control și Știința Calculatoarelor la Universitatea Transilvania din Brașov, România, în 2006. Între 2006 și 2010 a fost membru al Institutului de Automatizare, Universitatea din Bremen, Germania, unde a coordonat proiectul de robotică de serviciu FRIEND. Sorin a fost cercetător de schimb la mai multe institute, precum Institutul Avansat de Știință și Tehnologie din Coreea (KAIST), Laboratorul de Inteligență Robotică de la Universitatea Jaume I, Spania, Departamentul de Tehnologia Informației, Universitatea Széchenyi István, Gyor, Ungaria, sau Grupul de Sisteme Autonome Inteligente, Universitatea Tehnică din München. Interesele sale de cercetare includ Dinamica Viziunii, Viziunea Computațională, Inteligența Artificială pentru Vehicule Autonome, Controlul Învățării, Robotică de Reabilitare și Feedback Control în Viziunea Computațională. |
Liviu Dinu
Universitatea București: Profesor & Director, Centrul de Cercetare a Tehnologiilor Limbajului Uman
| Dr. Liviu P. Dinu este profesor la Facultatea de Matematică și Informatică, Departamentul de Informatică al Universității din București, și director al Centrului de Cercetare a Tehnologiilor Limbajului Uman. Principalele sale interese de cercetare se concentrează asupra Lingvisticii Computaționale și Procesării Limbajului Natural (NLP). Doctoratul l-a obținut în 2003 la Universitatea din București, avându-l ca îndrumător pe Solomon Marcus. În 2007, a fost distins cu Premiul „Grigore C. Moisil”, acordat de Academia Română pentru anul 2005. Tot în 2005 a primit Premiul „In Hoc Signo Vinces” (Magna Cum Laude), pentru cercetare și publicații, distincție acordată de Consiliul Național al Cercetării pentru Învățământ Superior. A publicat 2 cărți, 8 capitole de carte și peste 150 de articole științifice în conferințe și reviste internaționale de specialitate, incluzând Computational Linguistics, ACL, EMNLP, COLING, etc. A contribuit la 26 de proiecte de cercetare cu finanțare națională și internațională, în 13 dintre acestea fiind coordonator principal. A fost invitat în numeroase programe științifice și de organizare ale principalelor conferințe din domeniu. În plus, a inițiat și coordonează un program de masterat în limba engleză în NLP la Universitatea din București, începând cu anul 2020. |
Doina Precup
Mila Institute, McGill University: Conferențiar & Google DeepMind: Director de cercetare
| Doina Precup își împarte timpul între institutul Mila din cadrul universității McGill, unde prezidează AI Canada-CIFAR, și Google DeepMind, unde este Director de Cercetare. A absolvit facultatea la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, România, iar masteratul și doctoratul în științe informatice la Universitatea Massachusetts-Amherst, unde a fost susținută de o bursă Fulbright. Interesele sale de cercetare se încadrează în domeniile de reinforcement learning, raționamentului în condiții de incertitudine, analiza seriilor de timp și diverse aplicații ale machine learning în domenii cu impact social, precum sănătate publică. În 2022, a fost aleasă Membru al Societății Regale a Canadei, în recunoașterea contribuțiilor sale de cercetare în aceste domenii. De asemenea, este membru senior al programului CIFAR Learning in Machines and Brains și membru senior al Association for the Advancement of Artificial Intelligence. Doina Precup ocupă un loc de lider în ecosistemul IA din Canada, contribuind la stabilirea Mila (Quebec AI Institute) și prezidând comitetul național pentru strategia de IA a Canadei (National Program Committee of the CIFAR Pan-Canadian AI Strategy, CIFAR) în perioada 2018-2022. Ea a co-fondat, de asemenea, laboratorul de vară AI4Good, o inițiativă pentru a crește diversitatea de gen în forța de muncă în domeniul IA, cât și școala de vară de machine learning din Europa de Est, care își propune să popularizeze subiectele legate de inteligența artificială în regiune. |
Mirabela Rusu
Stanford University: Profesor, Director, Laboratory for Integrative Personalized Medicine - PIMed
| Dr. Mirabela Rusu este Profesor în Departamentul de Radiologie la Universitatea Stanford, din California, Statele Unite ale Americii, unde conduce Laboratorul de Medicină Personalizată Integrativă (Laboratory for Integrative Personalized Medicine – PIMed). Dr. Rusu a absolvit L’Institut National des Sciences Appliquées de Lyon (INSA Lyon) cu un masterat în Inginerie Bioinformatică, urmat de un master și doctorat în Informatică pentru Sănătate la Universitatea din Texas, Houston. În laboratorul său, Dr. Rusu dezvoltă aplicații de inteligență artificială pentru detectarea cancerului pe imagini medicale, cum ar fi rezonanța magnetică sau ultrasunete. Dr. Rusu este expertă în integrarea datelor și a imaginilor din diferite surse, de exemplu radiologie și patologie, cu scopul de a crea cele mai bune etichete pentru antrenarea algoritmilor de inteligență artificială. Dr. Rusu a publicat peste 65 de articole în reviste științifice și la conferințe internaționale. Expertiza sa în domeniul imagisticii medicale și a inteligenței artificiale contribuie la dezvoltarea unor metode inovatoare pentru diagnosticarea și tratamentul cancerului, cu un impact semnificativ în domeniul medical. |
Raluca Ada Popa
UC Berkeley: Robert E. and Beverly A. Brooks professor of computer science
| Dr. Raluca Ada Popa este Robert E. and Beverly A. Brooks professor of computer science din cadrul University of California, Berkeley, lucrând în domeniul securității informatice, sistemelor și criptografiei aplicate. Ea este co-fondatoare a RISELab și SkyLab din cadrul UC Berkeley, precum și co-fondatoare a Opaque Systems și PreVeil, două startup-uri în domeniul securității cibernetice. Raluca a obținut doctoratul în științe informatice, precum și masterul și două licențe, în științe informatice și matematică, de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). Ea a fost distinsă cu Premiul Grace Murray Hopper 2021 al ACM, o bursă a Sloan Foundation, Premiul pentru cel mai bun articol Jay Lepreau la OSDI 2021, Premiul pentru Lucrare Distinsă la IEEE Euro S&P 2022, Premiul Jim și Donna Gray pentru Excelență în Predarea la Nivel de Licență, Premiul NSF Career, Technology Review 35 Innovators under 35, Bursă pentru Cadre Didactice Microsoft și un Premiu George M. Sprowls pentru cea mai bună teză de doctorat în științe informatice la MIT. Activitatea ei inovatoare și angajamentul în educarea studenților au fost recunoscute pe plan național și internațional. |
Ioan Buciu
Universitatea din Oradea: Conferențiar, Director al Centrului de Cercetare în Tehnologia Informației, Electronică și Automatică
| Dr. Ioan Buciu este Conferențiar în cadrul Departamentului de Electronică și Telecomunicații al Facultății de Tehnologia Informației și Inginerie Electrică de la Universitatea Oradea și este, de asemenea, directorul Centrului de Cercetare în Tehnologia Informației, Electronică și Automatică. Între 2001 și 2005, a fost parte a colectivului Laboratorului de Inteligență Artificială și Analiza Informației a Departamentului de Informatică de la Universitatea Aristotel din Thessaloniki, Grecia. Domnul Buciu este un evaluator expert pentru proiectele HORIZON 2020 pe axa de Tehnologii Informaționale și de Comunicații și un evaluator pentru proiectele Eurostars Eureka. A fost consultant științific și tehnic pentru diverse companii în domeniul biometriei și securității datelor. Domeniul său de expertiză include inteligența artificială, interacțiunea om-calculator, rețelele neuronale, recunoașterea formelor, biometria facială, protecția datelor și imagistica medicală. În aceste domenii, activitatea sa de cercetare a produs contribuții semnificative și a fost recunoscută la nivel național și internațional. |
Horia F. Pop
Universitatea Babes Bolyai: Profesor & Director al Institutului de Cercetare în Inteligență Artificială, Realitate Virtuală și Robotică
| Dr. Horia F. Pop a absolvit Facultatea de Informatică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 1991 și a obținut titlul de doctor în informatică în 1995. Din octombrie 1991, lucrează în cadrul Facultății de Matematică și Informatică a aceleiași universități. Începând din 2004, deține titlul de profesor universitar, iar din 2006 este conducător de doctorat. De asemenea, este directorul Institutului de Cercetare în Inteligență Artificială, Realitate Virtuală și Robotică, parte a Facultății de Matematică și Informatică a Universității Babeș-Bolyai. Activitatea didactică a profesorului Horia F. Pop se concentrează pe domeniul inteligenței artificiale, acoperind programe de studiu la nivel de licență, masterat și doctorat. Principalele sale interese de cercetare științifică includ teoria mulțimilor fuzzy, analiza inteligentă a datelor, inteligența computațională. Acestea sunt abordate atât din perspectiva investigației teoretice, cât și în aplicații interdisciplinare în domeniul științelor naturii, sănătății și medicinei. Profesorul Horia F. Pop se preocupă și de aspectele filosofice și implicațiile sociale ale dezvoltării inteligenței artificiale. De-a lungul carierei, a publicat peste 175 de lucrări științifice, atât în publicații internaționale de prestigiu, cât și în reviste și conferințe naționale, fiind citat de peste 1000 de ori. |
Anca Goron
Expert inteligență artificială & AVA Research: Fondatoare
| Dr. Anca Goron este cercetătoare în domeniul inteligenței artificiale, având peste 11 ani de experiență în cercetare în Argentina (Universidad Nacional der Sur) și România (Universitatea Tehnică din Cluj Napoca). Ea deține un doctorat în inteligența artificială și s-a concentrat pe diverse subiecte de cercetare, inclusiv formalisme de raționament și decizie automată, reprezentarea și analiza datelor, tehnici de argumentare și sisteme multi-agent. Pentru Anca Goron, cercetarea este doar una dintre multele ei activități. Ea a adunat peste 18 ani de experiență în domeniul tehnologiei, lucrând în diverse domenii precum Internet of Things (IoT), deep tech, smart cites, securitatea datelor și astronautică. Anca a fondat două startup-uri și a contribuit semnificativ la dezvoltarea mai multor produse și inițiative inovatoare, ceea ce a dus la includerea ei în Top 100 Female Founders de către revista Forbes SUA. Anca Goron este de asemenea mentor și expert în data science pentru diverse organizații, inclusiv Women in Tech, Women in AI USA, 360.org și ASRO. În 2022, ea și echipa ei au fost recunoscute ca fiind printre primele 40 de femei cercetătoare în date într-o competiție organizată de Universitatea Stanford. În prezent, Anca este fondatoarea AVA Research, o companie de cercetare și consultanță în domeniul inteligenței artificiale axată pe implementarea soluțiilor de IA și machine learning. Ea este o susținătoare pasionată a egalității de șanse și oportunități în educație și în domeniul tehnologic pentru femei. |
Adrian Groza
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca: Profesor
| Dr. Adrian Groza este profesor de Inteligență Artificială în cadrul Grupului de Sisteme Inteligente, Departamentul de Informatică, la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Domeniile sale de cercetare acoperă logica, înțelegerea limbajului natural și ingineria ontologiilor. În ultima perioadă, s-a concentrat pe modelarea puzzle-urilor în logica de ordinul întâi și conceperea jocurilor de deducție pentru predarea logicii. Înainte de aceasta, interesul său de cercetare s-a axat pe logica non-monotonă, raționamentul juridic, asigurarea siguranței sistemelor software prin mijloace de argumentare, logici de descriere și aplicațiile acestora în inteligența artificială. Absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare în 2003, Adrian Groza și-a obținut titlul de doctor în Știința Calculatoarelor în 2008, la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, cu teza intitulată „Rezolvarea online a disputelor folosind sisteme multi-agent”. Din acel moment, a început să predea cursurile de Sisteme Inteligente și Inteligență Artificială. Adrian Groza utilizează tehnici din domeniul „neuro-symbolic AI” în diverse domenii, cum ar fi detectarea știrilor fabricate sau oftalmologia. Recent, a publicat o carte didactică intitulată „Modelling Puzzles in First Order Logic” la Springer. |
Adriana Tepus
Institut Polytechnique de Paris: Profesor, Director al Școlii Doctorale
| Prof. Adriana Tapus este profesor titular în Laboratorul de Sisteme Autonome și Robotică din Departamentul de Informatică și Inginerie de Sisteme (U2IS) al Institut Polytechnique de Paris, Franța. Din 2019, este Director al Școlii Doctorale a Institutului Politehnic de Paris (IP Paris). De asemenea, prof. Tapus este membru al Comitetului Femeilor în Știință și Inginerie de la IP Paris. A obținut în 2011 calificarea franceză HDR (Habilitation à Diriger des Recherches) pentru teza sa intitulată „Spre o interacțiune personalizată om-robot”. Ea și-a primit doctoratul în științe informatice de la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie Lausanne (EPFL), Elveția, în 2005, Masterul în Științe Informatice de la Universitatea Grenoble Alpes în 2002, și diploma de inginer în informatică și inginerie de la Universitatea Politehnica din București, România, în 2001. Între interesele sale principale se numără învățarea pe termen lung (în special în interacțiune cu oamenii), modelarea umană și adaptarea comportamentului robotului în timp real la factorii ambientali externi. A lucrat la diverse aplicații, de la asistența socială pentru persoanele cu deficiențe fizice și cognitive (de exemplu, copii cu autism, vârstnici, persoane cu tulburări de somn, persoane în reabilitare după un accident vascular cerebral) până la vehicule autonome. Prof. Tapus a fost inclusă în 2016 într-un top de 25 de femei în robotică. De asemenea, a primit Premiul Academiei Române pentru contribuțiile sale în robotică asistată în 2010, iar în 2022 a fost distinsă de Prim-ministrul Franței cu titlul de Cavaler al Palmelor Academice. Ea este membru al IEEE, AAAI și ACM și coordonează și participă la mai multe granturi de cercetare la nivel național francez și UE (de exemplu, EU ENRICHME, EU RAICAM, Bots4Education). |
Elena Burceanu
Bitdefender: Cercetător inteligență artificială
| Dr. Elena Burceanu este un cercetător dedicat și un lider în domeniul inteligenței artificiale (AI) din România. Cu o vastă expertiză în machine learning și în abordarea problemelor fundamentale în AI, ea a obținut titlul de doctor în 2022, la Universitatea din București. Interesul său actual se concentrează asupra dificultăților de generalizare a modelelor de machine learning. Ca membră a Echipei de Cercetare Teoretică în AI din Bitdefender, Dr. Burceanu și colegii ei se dedică explorării și rezolvării problemelor cheie în IA. Publică constant rezultatele cercetărilor lor în conferințe și reviste de top precum TPAMI, NeurIPS, ICML, ICCV, IJCAI, NAACL, EMNLP, BMVC, ECCV, COLING, inclusiv brevete în SUA și UE pentru contribuțiile inovatoare. Colaborează cu foști colegi de echipă care efectuează cercetări de doctorat în centre de renume în domeniul AI, cum ar fi Imperial College London, Cambridge University, International Max Planck Research School și Mila Quebec. În paralel cu activitatea lor de cercetare, Dr. Burceanu contribuie la construirea unui puternic ecosistem AI în România, organizând evenimente precum școala de vară EEML.eu, întâlniri pe teme de AI și grupuri de lectură, adunându-i pe cei pasionați de acest domeniu. De asemenea, colaborează cu membri ai comunității pentru a dezvolta materiale și a instrui profesori pentru predarea AI în licee prin intermediul proiectului pyML.ro. La Universitatea București, este implicată în predarea unui curs introductiv în IA, adaptat la ultimele evoluții din domeniu, precum ChatGPT s.a., iar proiectele realizate de studenții lor au fost premiate la evenimente internaționale de AI. |
Dana Petcu
Universitatea de Vest din Timișoara: Profesor
| Dr. Dana Petcu este profesor universitar la Departamentul de Informatică al Universității de Vest din Timișoara și decan al Facultății de Matematică și Informatică din cadrul aceleiași instituții. În plus, își folosește expertiza și pasiunea pentru tehnologie în calitate de director al spin-off-ului de cercetare, Institutul e-Austria Timișoara. Dana Petcu a dedicat o mare parte a carierei sale cercetării în domeniul calculului distribuit și paralel, ceea ce se reflectă în cele peste două sute de lucrări științifice pe care le-a publicat pe teme precum calculul în Cloud, Grid, Cluster și High Performance Computing (HPC). Rezultatele cercetării sale au un impact semnificativ în aceste domenii, fiind citate frecvent în lucrările altor cercetători. Implicarea activă în proiecte de cercetare de anvergură este un alt aspect remarcabil al carierei sale. Dr. Petcu a coordonat sau a fost parte a echipei de lideri în numeroase proiecte finanțate de Comisia Europeană și de alte agenții de finanțare a cercetării. Această experiență subliniază aptitudinile sale de conducere și contribuția sa valoroasă în domeniul științific. Dedicația ei pentru diseminarea cunoștințelor și pentru avansarea în domeniul științific se reflectă și în rolul său de redactor-șef al revistei cu acces deschis „Scalable Computing: Practice and Experience”. În această capacitate, ea facilitează difuzarea cercetărilor de calitate și contribuie la dezvoltarea comunității științifice. |
Viorel Negru
Universitatea de Vest din Timișoara: Profesor
| Dr. Viorel Negru este profesor emerit la Departamentul de Informatică de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității de Vest din Timișoara, România. De asemenea, el deține poziția de director al Institutului de Cercetări Avansate de Mediu din cadrul aceleiași instituții. Cu o experiență de peste 35 de ani în domeniul IT, Negru a contribuit semnificativ la dezvoltarea acestui domeniu, combinând în mod eficient activitățile de predare, cercetare și management. De-a lungul carierei sale, a publicat peste 170 de lucrări în reviste sau la conferințe, majoritatea în domeniul inteligenței artificiale. A avut un rol activ în peste 75 de proiecte de cercetare, fiind coordonator sau coordonator local în peste 30 dintre acestea, proiecte finanțate de diferite organisme, inclusiv UE, Banca Mondială și Guvernul României. În cadrul acestor proiecte, Negru și-a demonstrat expertiza în diverse subdomenii, incluzând sisteme inteligente, data mining, calcul paralel și distribuit, și securitate cibernetică. Pe lângă aceste realizări, Negru și-a adus contribuția și în managementul instituțional, ocupând diverse poziții precum director al departamentului de Informatică, decan, pro-rector și director al Centrului de Cercetare în Informatică. Este membru fondator a două spin-off-uri și a unui start-up. Dr. Negru este membru în Consiliul General al CNATDCU și în Comisia Consultativă ARACIS, iar din 2020 face parte din BoD al Asociației Informatics Europe. Este, de asemenea, Membru Senior al ACM și membru în mai multe asociații profesionale relevante din domeniu. |